Nu

Desi poate am tot ce imi doresc...nu sunt fericita. Pe cine incerc eu sa mint aici ? Am devenit atat de fals...tot ce simt e numai ura.Imi vine sa tip,sa o iau razna,sa daram tot ce imi iese in calea..nu mai suport sa tin totu in mine,sa par linistita si calma.
Sunt atat de penibila.Uneori iti trebuie niste motive ca sa fi fericita si ei bine eu nu le am.Care sunt alea? Uneori ma gandesc la blogu asta...dc dreaq mai scriu aici oricum nimanui nu-i pasa.Trebuia sa fie un blog despre vise frumoasa...
Sunt nefercitia..si asa voi fi eu mereu pt totdeauna.Nimic nu iese bine.Fiecare are ceva de comentat,de reprosat,stiu sa vada decat partile rele dar pe cele bune si eforturile pe care le fac nu le vede nimeni.M-am saturat de tipete,de strigate,de decizii in care eu nu sunt inclusa si nu voi fi niciodata.M-am saturat sa ascult si sa inteleg pe toata lumea.M-am saturat sa fiu mereu nevoita sa zambesc la fiecare gest ironic si gluma proasta.
Simt un gol ciudat in suflet..nu am nimic din ce imi doresc.De ce sa ma schimb? Pt cine? Oare se merita sa ma schimb? Merita efortul asta? Si dak da nici nu cred ca l-ar vedea cineva,sigur gaseste alt ceva ce nu le convine.Nici nu mai stiu ce e fericirea ...cum e sanzatia aia de bucurie.
Atatea vise pierdute intr-un tomberon al dezamagirii.Lacrimi irosite fara nici un pic de speranta,zambete fade.E trist ..totu e atat de trist.Se asterne din nou o noaptea grea,revine din nou sentimentul de singuratate.Greutatea parca apasa dincolo de limitele normalului.Ma retrag din nou in carapacea mea si ma inchid in mine.Azi nu mai vrea nimic de la viata.