Imi aprind o tigare si trag un fum...nu am mai fumat de mult,dar acum simteam nevoia. Norii de fum ma relaxeaza.Ma asez jos pe podea si ma sprijin de pat.Trag fumul in piept si inspir adanc.Oare cat o sa ma mai bantuie fantomele trecutului? Cate farse o sa imi mai joace viata?Cate glume mai are de gand sa imi faca?Cate o sa mai suport cu zambetul pe buze,cand sufletul meu linistit incepe din nou sa devina agitat din cauza trecutului?
Stau si ma gandesc cat am incercat sa indes trecutul intr-un sac mare si negru si sa-l arunc ca pe un sac de gunoi.Multa hotarare si nici un regeret si lumea totusi imi spune ca sunt slaba..ahh daca ai stiti cat va inselati.
Nostalgie e sentimentul ce ma impanzeste...mai imi aprind o tigare,inchid ochii si ma las purtata de ganduri.Acesta nu e un moment de relaxare,e un moment in care un amalgan de ganduri mi se aduna si se pierd,un moment tensionat incat ma mir cum pot duce atatea si cata putere si tarie de suflet mai am.
Perioada asta prin care trec ma darama,sunt cu nervi la pamant...am inceput sa devin o pesimista,o disperata si o nebuna.Mie ciuda..mie ciuda pe mine si pe trecutul pe care desi nu-l regret, il neg.E atat de greu sa lupti cu amintiri si cel mai greu e sa lupti cu tine insuti.Pe tine insuti nu te poti minti,nu te poti ataca si nu iti poti folosti armele.
M-am saturat sa fiu ranita.Nu ma iubit nimeni niciodata ..o realitate pe care am negat-o si am ascuns-o sub false iluzii.In jurul meu sunt numai oameni falsi.Am obosit sa tot provoc timpul,sa tot explic...doar tac si zambesc.Tacerea e cea mai puternica arma.Tacerea ii inebuneste pe toti.
Mai imi aprind inca o tigare...pfff credeam ca insfarsit m-am regasit,credeam ca in sfarsit sunt fericita.Se pare ca m-am mintit singura de data aceasta,asa se intampla cand minti prea bine,te crezi pana si tu insuti.Ma simt atata de singura incat simt cum pereti suspina in locu meu....am fost tare,am fost slaba.Am crezut atat mult in mine..si inca cred.Vreau sa fac ceva cu nenorocita asta de viata.Stiti ..cand plangi e rau,dar cand nu poti nici macar sa plangi e groznic.
Imi sting tigarea si gandurile si imi las visele sa fumege in scrumiera.Ma intind pe spate si incerc sa ma eliberez..prezentul incepe sa ma sufoace.