confesiunea

Mi-e teama...si cel mai rau mi-e teama..a dreq teama..mi-e teama de trecut.Nimik nu ma poate lovi mai tare decat trecutul care vine si ma prinde din umbra.N-am crezut niciodata ca cineva ma poate lovi atat de rau si dureros.Am plans atat de mult la auzul acelor cuvinte..atat de jignitoare.

Nu mai stiu ce sa fac..incotr-o sa merg.Sunt complet derutata...data peste cap.Mintea imi fuge de la o extrema la alta..simt ca totu se invarte in jurul meu si imi vine sa tip.Sa tip Pamantului sa se opresca din invartit caci am ametit.Sunt debusolata.Cad intr-un abis al deznadejdii si durerii.Amintiri,clipe de vis,iar la 2 secunde distanta clipe de cosmar.Cateodata mi-e teama sa ma privesc in oglinda..sa-mi vad cicatricile de pe retina ochiilor.Cat de naiva am putut sa fiu....Am gresit...orgoliu ma facut sa aleg singura,crezand ca pot,dar am facut o alegere proasta.Oare dc?Ce bine ar fi daca as inchide ochii sa dispara tot.Dar totusi ma privesc in oglinda si iata am avut dreptate...lumea mea de prabuseste toate in fata mea.Oare cn sunt si dc m-am pierdut in lumea asta?

 Daca am iubit ceva la viata mea a fost modul in care am tras sforile si ma lasam sa cad in genunchi si poate felul in care invat lucrurile.Sunt atat de multe de spus..Am incercat sa intorc sau mai bine spus sa rup paginile trecutului dar park s-ar naste singure din cenusa proprie exact k un phonix.Mi-am calcat pe inima de multe ori ...oameni au venit si au plecat la fel cum au venit dar cu ceva din viata mea,din fiinta mea.

Totusi asa cum sunt...o femeie..o femeie...cum mai numit u ...am invatat ceva din toate astea.Am trecut prin multe si am invatat unele aspecte ale vietii.Dar mai nou am invatat ca cel mai important este sa taci.Sa nu spui nimic despre tine celor din jur,sa nu te increzi in ei.Am invatat ca atunci cand incepi sa povestesti despre tine..pierzi mult.Nimanui  nu ii pasa de tine si mai ales de ce simti tu.Am invatat ca viata asta trebuie acceptata si trait asa cum e.Sa zambim poate...si sa amestecam si lacrimile cu zambetu,dar sa tinem capu sus mereu.Si ca indiferent ce trecut am avut,sa nu uitam ca in fata,cu totii,indiferent ca suntem curve,tarfe,criminali,hoti,mincinosi etc...avem un viitor imaculat.

Totusi am mai invatat sa recunos.Da recunosc a fost vina mea.Sunt vinovata si nu condamn pe nimeni ..dar o mica parte din vina o au si cei care m-au inpins sa o fac.Nu ma privi cu dispret..stiu,stiu ce simti ..mi-ai spus acum tot adevaru.Si doare...sentimentul din mine moare...te uiti la mine cu mila.Imi pare rau ca ti-am ruinat reputatia...Am gresit.Da,am gresit mult,dar ce pot face acum cand totu e deja facut?Am sufletul sfaramat in mii de bucati cu multe bucati lipsa.Dar dak as putea sa dau macar timpul inapoi,sa repar totu..Am gresit nestiind sa ma respect mai mult.Imi constientizez greselile.Am pierdut mult si regret....Oarecum am intrat in iad si am iesit pe partea cealalta,dar tot ce am pierdut pe parcurs,tot ce sa intamplat si se intampla in jurul meu...Acum trebuie sa ma obijnuiesc cu gandul ca  totu e vina mea si imi merit soarta.

Dar asa cum sunt,am un suflet care poate simte mai mult decat toate celelalte suflete la un loc.Stiu sa iubesc acum si te iubesc cu toata fiinta mea.Pt tine m-am schimbat si sunt acum cine sunt,dar oare tu vezi asta?Stiu ca urasti si te doare trecutul meu...dar trecul e trecut,tot ce conteaza acum e viitorul,pt asta lupt alaturi de tine.Ma strangi in brate..oare mai iti amintesti ca mi-ai pormis?ca o sa ai grija de mine? sper ca n-ai uitat!Dupa aproape un an m-am schimbat pt tine,de cand ai aparut tu in viata mea...pt k stiam ca meriti,pt ca te iubesc.Ai scos tot ce era rau din mine si ai pastrat acea fata sincera,iubitoare,acea copila visatoare cu parul cret si ochii albastri de cer.

Te Iubesc! Iarta-ma!